Nu putem să nu privim în urmă și să nu ne întrebăm, în continuare, cum de lumea a fost, de două ori, la distanță de doar câțiva ani, un uriaș câmp de bătălie, lăsând să se repete, a doua oară și mai nemilos, un eveniment care nu ar fi trebuit să mai aibă loc niciodată.
Cărțile de istorie pe care le citim ne învață, din nou și din nou, despre importanța adevărului, despre esențialul obiectiv care poate supraviețui doar prin documente, prin astfel de cărți și arhive care sunt, în cele din urmă, gardienii trecutului pus la adăpost de orice încercare de mușamalizare.
Să privim, așadar, cu încredere și curiozitate către astfel de cărți și să alegem întotdeauna doar adevărul despre Primele Războaie Mondiale:
Cea mai mare zi din istorie. Cum a luat sfârșit, cu adevărat, marele război de Nicholas Best
Nicholas Best își joacă cea mai bună carte odată cu acest volum care trebuie să se afle în biblioteca oricărui specialist, cercetător sau istoric sau doar în mâinile unui cititor pasionat de istorie și care nu va fi dezamăgit de această lectură. Bogată în emoții puternice, cartea Cea mai mare zi din istorie arată felul în care a fost posibilă încheierea Primului Război Mondial, fiind vizate acțiunile importante și personajele-cheie din jurul armistițiului final care a condus, în cele din urmă, la o pace relativ fragilă. Cu un stil propriu, Nicholas Best propune o carte-document de înscris pe listele obligatorii de lectură despre acest subiect.
Bunul nostru rege: Ferdinand de Ion Bulei
Nu este prima oară când amintim volumele istoricului Ion Bulei, iar din acest top nu avea cum să lipsească lucrarea despre domnia regelui Ferdinand și care a avut, prin hazardul sorții, în mijlocul anilor, parte de un război mondial. În cei 13 ani de domnie, regele a asistat nu doar la un război european, ci și la Primul Război Mondial, fiind nevoit să ia decizii majore și ajungând, în cele din urmă, la România Mare în anul 1918. Despre rolul jucat de regele Ferdinand, despre transformările suferite de țara noastră în anii Primului Război Mondial și despre nenumărate alte aspecte captivante din domnia lui Ferdinand scrie Ion Bulei într-un volum care trebuie să întregească în biblioteci colecția cărților semnate de același autor.
România în Primul Război Mondial de Glenn E. Torrey
Cum se vede participarea României la Primul Război Mondial prin ochii unui cetățean străin? Cum arată istoria țării noastre din acei ani privită acum, prin lupa timpului prezent? Profesorul emerit de istorie la Emporia State University, Glenn E. Torrey, face o documentare minuțioasă și obiectivă asupra celor mai mari provocări pe care le-a străbătut țara noastră în acei ani, devenind un teritoriu sfâșiat, reușind în cele din urmă să recucerească granițe și să reîntregească într-un stat care va putea, în cele din urmă, să privească spre un nou viitor. În ce fel și-a jucat țara noastră rolul și și-a îndeplinit îndatoririle în contextul geopolitic al timpurilor? Ce ar fi putut fi diferit și care au fost acțiunile-cheie din Primul Război Mondial din perspectiva României? Descoperiți aceste răspunsuri și multe altele în volumul recomandat mai sus.
Alianța Diavolilor. Pactul lui Hitler cu Stalin, 1939-1941 de Roger Moorhouse
Un lucru e cert: Roger Moorhouse nu se teme să spună lucrurilor pe nume, dovedindu-și măiestria prin documentările întreprinse prin nenumărate arhive și printr-o muncă de cercetare extinsă. Ce consecințe majore a avut semnarea Pactului germano-sovietic în 1939? Cum a schimbat lumea această „Alianță a diavolilor”? Invazia lui Hitler în Polonia și invazia lui Stalin în Finlanda au fost doar primii pași dintr-o serie de multe alte manevre care vor zdruncina lumea. Teritorii pierdute, milioane de vieți curmate și o carte valoroasă care arată istoria recentă în veșmintele autentice, fără a nuanța, fără a încerca să prezinte adevărul altfel de cum este. Cartea lui Roger Moorhouse reprezintă, fără îndoială, atât prin tema aleasă, cât și prin abordare o lectură esențială din lista de cărți de istorie despre Primele Războaie Mondiale.
Copii în armata nazistă de Wilhelm Gehlen și Don Gregory
S-au scris mai multe cărți despre copiii forțați să devină pioni pe câmpul de luptă, obligați să ia arma în mână pentru a lupta într-o țară care ar fi trebuit, de la bun început, să nu îi forțeze niciodată spre așa ceva și, totodată, să îi protejeze până la capăt. În schimb, în Germania nazistă, autoritățile au impus inclusiv copiilor să lupte pentru patrie și Hitler. Veți descoperi astfel remarcabila autobiografie a lui Wilhelm Gehlen, născut în Germania în 1933. Se redescoperă aici chipul Tineretului Hitlerist, fragilitatea copilăriei încheiate brusc, față în față cu o lume haotică, înnebunită de putere și grandomanie. Nu ratați ocazia unei lecturi inedite față de acea perioadă neagră a istoriei recente, dar care ne oferă lecții valoroase pentru a ne asigura că trecutul nu va reveni.
Sub o stea crudă. O viață în Praga, 1941-1968 de Heda Margolius Kovaly
Heda Margolius Kovaly folosește scrisul cu multă îndemânare pentru a povesti despre trecutul tragic, despre anii în care Cehoslovacia a căzut sub ocupație nazistă și despre cum întunericul a continuat odată cu perioada stalinistă. Își povestește, cu o voce unică, experiența din lagărul de concentrare, șansa la viață pe care a avut-o, din întâmplare, scăpând dintr-un marș al morții. Cu o notă lirică, vocea Hedei ajunge azi până la noi pentru a ne învăța lecția unei istorii dureroase: "Trei forțe mi-au modelat parcursul vieții. Două dintre ele au nimicit jumătate din lume. A treia a fost foarte mică și plăpândă, de fapt invizibilă. O pasăre sfioasă care mi s-a ascuns în coșul pieptului, la câțiva centimetri deasupra stomacului. Uneori, în cele mai neașteptate momente, pasărea se trezea, își ițea capul și își flutura iute aripile. Atunci și eu îmi ridicam capul pentru că, în străfulgerarea acelei clipe, eram sigură că iubirea și speranța sunt infinit mai puternice decât ura și furia, și ca undeva, dincolo de linia orizontului meu, există o viață indestructibilă, veșnic triumfătoare”. Nu ratați o lectură unică, mai ales datorită forței cu care a scris-o autoarea și stilului plin de metafore profunde.
Siberia dus-întors de Levon Harutiunian
Cum am putea să nu includem aici și efectul dramatic și necruțător pe care cel de-al Doilea Război Mondial l-a avut asupra oamenilor deportați în Siberia? Armeanul Levon Harutiunian
a fost unul dintre cei care au petrecut 11 ani în sistemul sovietic de lagăre, din aprilie 1945 până în aprilie 1956. Memoriile sale sunt reprezentative și vorbesc în numele tuturor celor care nu se mai pot apăra, în numele celor care își doresc ca amintirea lor să fie onorată.
Cinci zile care au zguduit lumea de Nicholas Best
Cum au arătat lunile de primăvară al anului 1945 pentru italieni și pentru Mussolini? Ce rol au jucat partizanii italieni și cum s-a văzut sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial în rândul unor personalități din diferite domenii? Prin ochii unor persoane celebre precum Jack Kennedy, Bob Dole, Henry Kissinger, Roman Polanski, Ezra Pound, Sophia Loren, Audrey Hepburn și mulți alții rememorează acele zile ale unei tulburătoare primăveri. Pacea nu părea că se întrezărește și, totuși, s-a așternut deasupra lumii, gata să reconstruiască peste răni, de acum, imposibil de vindecat. Narațiunea extraordinară și stilul inconfundabil al lui Nicholas Best fac și din această carte un prețios fragment de adevăr.
Infernul de pe Frontul de Est. Jurnalele unui Panzerjager german 1941-1943 de Hans Roth
Aflat în batalionul antitanc (Panzerjager), Hans Roth ține un jurnal în care mărturisește trăirile, concluziile, brutalitatea unui război care, la început, părea de neimaginat. Pentru Hans și camarazii săi, Operațiunea Barbarossa și Frontul de Est aveau să devină, în scurt timp, unica realitate. Însemnările sale cu privire la concentrarea forțelor germane la frontiera sovietică, la jumătatea anului 1941, sunt un bun exemplu al modului în care aceste jurnale sunt documente analizate astăzi de istoricii care încearcă întotdeauna să reîntregească portretul știrbit al trecutului. Descoperiți, prin acest volum, o lectură unică și un efect tulburător care nu poate decât să ne facă cititori mai avizați, mai empatici și, în fond, mai buni.
Hiroshima de John Hersey
Când zvonuri firave despre o posibilă pace încercau timid să își facă apariția la orizont, prima bombă atomică lansată vreodată asupra unui oraș spulberă, timp de mai bine de două decenii, orice încredere cu privire la umanitate. La 6 august 1945, Hiroshima a fost spulberată de bomba atomică, iar cu ajutorul mărturisirilor făcute de puținii supraviețuitori, jurnalistul John Hersey reface și redă lumii un adevăr de neuitat. Mai mult, după aproape patruzeci de ani de la prima ediție a cărții traduse în nenumărate alte țări, John Hersey revine la Hiroshima pentru a-i întâlni pe supraviețuitorii care îi povestiseră experiența lor. Veți regăsi astfel și capitolul final din acest titlu cunoscut în întreaga lume.
Nu putem întoarce spatele adevărului pentru că atunci ar însemna că alegem, din start, întunericul, viața trăită în frică, în convingerea greșită că istoria nu ne privește, că nu are legătură cu noi și că e responsabilitatea autorităților de a ne ține departe de orice pericole. Cu toate acestea, este esențial să înțelegem că avem responsabilitatea majoră de a ști că ține de fiecare în parte ca istoria să ia o direcție orientată din ce în ce mai solid către democrație și o pace internațională de durată. Cărțile de istorie sunt paznicii strașnici ai unui adevăr pe care nu avem voie să îl uităm.
