Abilitățile de povestitor ale Rodicăi Chiriacescu, autoare și traducătoare, licențiată a Facultății de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, membră a Uniunii Scriitorilor și redactor la Editura Enciclopedică și Univers Enciclopedic, sunt deja incontestabile.
La Editura Meteor Press au apărut anul trecut două volume care nu trebuie să lipsească în 2024 din bibliotecile adolescenților și nici a adulților care nu au citit sau care vor să se lase din nou cuceriți de farmecul inegalabil al legendelor Olimpului. Zei și eroi deopotrivă, aceștia își dispută azi terenul în două volume remarcabile: Mituri și legende ale Greciei Antice: Zeii și Mituri și legende ale Greciei Antice: Eroii. Sub bagheta celei care reistorisește aici cu aceeași dibăcie plină de candoare peripețiile și aventurile celor mai fascinante personaje din Grecia Antică, îi regăsim pe locuitorii Olimpului, dar și pe muritorii care au reușit să devină nume nepieritoare supraviețuind prin legendele repovestite de la o generație la alta.
Rodica Chiriacescu reușește să le facă astăzi mai accesibile ca oricând, mai captivante și mai pline de farmec, trezind interesul cititorilor pentru a explora și mai mult acest univers care izvorăște tocmai din Antichitate. Trasează astfel o hartă bogată în detalii și captivantă a legendelor Olimpului, reușind să îndeplinească o misiune dificilă cu brio.
Îi regăsim astfel pe cei doisprezece zei olimpieni – atotputernicul Zeus, stăpânul fulgerelor şi al tunetelor, Poseidon, Hades, Apollo, Hermes, Hefaistos, Dionysos, Hera, Atena, Demeter, Afrodita şi Hestia – de-a lungul unor capitole din care savoarea povestirii nu este exclusă. Legedenele și miturile din cărțile Rodicăi Chiriacescu par mai vii și mai prezente ca niciodată, purtându-ne prin povestirile care vorbesc, printre altele, despre nașterea lui Zeus, lupta lui Zeus cu giganții, călătoria lui Zeus pe pământ, descătușarea lui Prometeu, Cutia Pandorei, copiii Herei, concursul dintre Atena și Poseidon, iubirile și copiii lui Hermes, răpirea Persefonei și pedeapsa zeiței Demeter sunt doar câteva dintre capitolele pline de detalii captivante și istorisiri despre zeii Olimpului.
Așa cum am precizat, Rodica Chiriacescu nu pierde nimic din farmecul povestirii odată cu rescrierea acestor legende și mituri, îmbogățind totul cu stilul propriu și atenția la autenticitatea structurii originale: „Pandora primise drept dar de nuntă de la Zeus o cutie pe care nu avea voie s-o deschidă și în care, la porunca stăpânului lor, zeii depuseseră toate relele: cruzimea, aroganța, suferința, durerea, vanitatea, gelozia, dragostea nesăbuită, ura, lăcomia, bolile, lenea, tristețea, teama, înșelăciunea și, nu în cele din urmă, suferința și moartea. Doar un lucru bun se găsea în ea, speranța. Dar Pandora, foarte curioasă, care voia să știe totul, deschise pe furiș cutia și într-o clipă toate nenorocirile, toate relele năvăliră pe pământ. Speriată, Pandora închise repede cutia, dar era prea târziu, pe fundul cutiei nu mai rămăsese decât speranța.
Până atunci oamenii trăiseră fericiți, neștiind nici ce-i răul, nici munca grea sau bolile necruțătoare. Acum toate aceste nenorociri, aceste suferințe se răspândiră printre oameni cărora nu le mai rămăsese decât speranța în zile mai bune, mai fericite”. Prin lectura celor doă volume, rămânem cu impresia puternică a faptului că avem în față protagoniști aproape contemporani și că putem extrage de aici lecții prețioase. Printr-un stil concis și totodată bogat, Rodica Chiriacescu îndeplinește paradoxul scriitorului talentat și ne îmbogățește lecturile prin cele două volume de neratat în noul an.
În episodul cu răpirea Persefonei, descoperim din nou bucuria povestirii și a scrisului, a extragerii esenței care să ne ofere impresia martorului care se bucură de aventura vie, de literatura plină de viață, de legendele și miturile nepieritoare: „Astfel, cu încuviințarea lui Zeus, Hades o răpi pe Persefona și o duse în întunecata sa împărăție subpământeană, unde nu pătrundea niciodată lumina strălucitoare și caldă a soarelui.
Demeter auzi glasul îngrozit al fetei atunci când hades o răpise și alergă înnebunită în valea plină cu flori unde aceasta se juca de obicei împreună cu oceanidele, prietenele ei. Dar el nu putură să-i spună nimic, căci nici ele nu văzuseră cine o răpise.
Cuprinsă de o mare tristețe, jelind pierderea fiicei care îi era atât de dragă, Demeter porni în lume s-o caute. Nouă zile străbătu ea pământul, vărsând lacrimi amare, dar fiica ei era de negăsit”. Ne bucurăm astfel de posibilitatea de a citi, în prezent, legendele Olimpului scrise anume pentru cititorul modern și adeseori grăbit, prinzându-l însă în mrejele unei lecturi captivante.
În cartea dedicată măreților eroi (Herakles, Teseu, Perseu, Bellerofon, Castor si Pollux, Ahile, Iason, Enea) și care simbolizează, pe rând, valorile esențiale din societatea antică, recunoaștem aceeași grijă pentru miezul legendei, aceeași pasiune pentru scris și pentru misiunea dificilă pe care doar autorii dedicați și-o asumă: aceea de a-și încânta cititorul, de a-l vrăji peste măsură și de a-l purta printre rânduri care să îl cucerească definitiv.
Astfel, în Mituri și legende ale Greciei Antice: Eroii, uciderea Meduzei, Hidra din Lerna, lupta cu centarii a lui Herakles, răzbunarea Afroditei, Dedal și Icar, Castor și Pollux, moartea lui Orfeu, visul Medeei și întemeierea Tebei sunt, din nou, doar câteva exemple dintre capitolele care fac din cel de-al doilea volum semnat de Rodica Chiriacescu și dedicat, de data aceasta, eroilor, o călătorie care ne ține cu sufletul la gură și care ne învăluie în centrul unor legende pline de aventurile Greciei Antice.
Este un exemplu perfect pentru a ilustra cele de mai sus episodul în care începe lupta cea cruntă cu Hidra cea îngrozitoare: „Apoi, după ce își încinse săgețile în foc, începu să țintească hidra, ceea ce o înfurie cumplit pe aceasta. Ridicându-se din peșteră, ea se îndreptă spre Herakles, șerpuindu-și trupul ce era acoperit cu solzi strălucitori prin smârcurile mlaștinii, iar din cele nouă capete ale ei țâșneau limbi otrăvite. Herakles lovi cu ghioaga sa unul din capete, dar în locul lui apărură alte două și oricât lovea, zdrobindu-i capetele, acestea se dublau. Hidra se încolăcise în jurul picioarelor eroului vrând să-l atragă spre ea, iar un rac uriaș, venind în ajutorul monstrului, îl prinsese pe erou de picior și încerca să i-l reteze cu cleștii lui ascuțiți”. Aici se remarcă, fără îndoială, dibăcia povestitorului fără de care, chiar și repovestite, legendele și miturile Greciei Antice și-ar pierde din farmec.
Rodica Chiriacescu ne deschide, așadar, odată cu cele două volume, cele două mari porți de intrare în Grecia Antică și ne invită să facem, prin lectură, una dintre cele mai frumoase călătorii în noul an.
