Ce nu știe lumea despre Genocidul Armean

Ce nu știe lumea despre Genocidul Armean
În trecutul mai multor țări regăsim evenimente care până și în zilele noastre au rămas tabu și pe care multă lume nici măcar nu le cunoaște. Un exemplu perfect de moment crucial, pentru care un popor întreg luptă chiar și în prezent, este Genocidul Armean.
Acest masacru a adus peste un milion și jumătate de victime și a fost prima tragedie de acest gen, fiind urmată de Holocaustul Evreilor, eveniment mai cunoscut, care a funcționat având aceleași principii: dorința, sau așa cum considerau liderii naționaliști ai țărilor vinovate, nevoia de a extermina o anumită rasă care poate fi un pericol pentru poporul lor, utilizând aceleași mijloace pentru a-și atinge scopul: deportarea în masă a populației în cauză, lagărele de concentrare și tortura. 



Cum a început Genocidul?

Genocidul Armean a început în 1915 și s-a încheiat în 1923. Povestea din spatele acestui eveniment începe undeva la finalul secolului al XIX-lea, când armenii de pe teritoriul Imperiului Otoman încep să se organizeze politic în vederea întemeierii unui stat independent față de Poartă, astfel încât drepturile și credințele lor religioase să fie respectate. Tot în această perioadă avea să se consolideze din ce în ce mai clar politica naționalistă a liderilor otomani, aspect ce se bătea cap în cap cu dorințele armenilor.
Fiind un popor creștin ce trăiește pe teritoriul unui stat musulman, a fost inevitabil să nu apară astfel de acțiuni cauzate de discriminarea resimțită de armeni. Aceștia s-au unit în diferite formațiuni politice, precum Partidul Liberal Democrat Armean sau Federația Revoluționară Armeană Dașnak, toți având o viziune pro-independeță și manifestând o oarecare simpatie față de Imperiul Rus. Această simpatie a reprezentat  un factor important, deoarece neînțelegerile dintre turci și armeni s-au întețit în momentul în care a început războiul și otomanii, aliați ai Germaniei, vor lupta împotriva Rusiei. 

Astfel, prima etapă a genocidului a vizat încorporarea a peste 50,000 de soldați armeni în armata Imperiului Otoman. Aceștia aveau să piară pe front, fiind dezarmați și uciși. Este de reținut faptul că armenii nu erau amărâți, ci erau comercianți buni și oameni de elită, iar cei care nu au fost trimiși pe front, au fost direct arestați și uciși într-o a doua fază a genocidului.
Pentru poporul turc, numărul armenilor uciși deja nu a fost de ajuns, urmând cea mai cuprizătoare etapă a masacrului, aceea a deportărilor. Dacă până la momentul respectiv, autoritățle otomane au omorât bărbații, de acum înainte nu vor mai avea milă nici pentru femei, copii sau bătrâni. Astfel, toată populația armeană care nu a reușit să fugă în timp util sau a refuzat convertirea la Islam, a fost deportată în deșert sau în zona numită Anatolia, unde turcii au întemeiat lagărele de concentrare, unde sute de mii de armeni au pierit în mâinile ofițerilor turci și kurzi. 

Unde ne informăm despre Genocid?


Deși în prezent există o multitudine de surse de unde putem citi despre evenimentele pentru care prezentăm interes, cărțile reprezintă în continuare cele mai bune variante. În special când vorbim de o istorie controversată, este important să privim un fapt întâmplat din mai multe unghiuri, iar propunerile de mai jos se potrivesc perfect.

Michael Hesemann, în cartea sa intitulată Genocidul împotriva armenilor, scrie și aduce drept dovezi documente din arhivele secrete ale Vaticanului care susțin ceea ce s-a întâmplat cu armenii. El analizează și face o cercetare amănunțită asupra acestor evenimente tragice și aduce în prim-plan un adevăr istoric crunt și, din păcate, ireversibil.

Dacă Michael Hesemann povestește ceea ce s-a întâmplat atunci într-o manieră pur teoretică și analitică, Maria Angels Anglada oferă o perspectivă asupra evenimentelor prin ochii unui adolescent ce devine refugiat armean. Însemnările lui Aram este o carte emoționantă, care prezintă călătoria forțată unui tânăr în vîrstă de cinsprezece ani, nevoit să își părăsească vechea viață și să fugă pe meleaguri străine. 
Nu în ultimul rând, este important să înțelegem dramele dintr-un lagăr de concentrare din perspectiva unui personaj ce a fost  acolo. De acest lucru s-a ocupat Levon Harutiunian în cartea sa intitulată Siberia dus-întors, unde relatează memoriile unui armean ce a supraviețuit gulagului sovietic. Cartea se îndreaptă mult spre tragediile comise de comuniștii ruși, punând perfect în balanță crimele din Anatolia și din deșerturile siriene de către otomani. 
Toate cele trei cărți oferă o viziune amplă asupra evenimentelor pentru care armenii se luptă în continuare, prezentând faptele întâmplate din trei puncte de vedere distincte. 
 
Genocid armean - Genocidul impotriva armenilor
-15%
CARTI - Insemnarile lui Aram
-15%

Insemnarile lui Aram

15,00 Lei 12,75 Lei

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!