La Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă a Patriarhiei Române a apărut, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, CARTE DE RUGĂCIUNI.
În continuare redăm cuvânt înainte al Preafericirii Sale:
RUGĂCIUNEA - IZVOR DE BUCURIE
Sfântul Apostol Pavel îndeamnă pe creştini să se bucure: „Bucuraţi-vă pururea în Domnul. Şi iarăşi zic: bucuraţi-vă” (Filipeni 4, 4).
Bucuria curată este roada prezenţei Sfântului Duh în inima omului (Galateni 5, 22), iar dobândirea prezenţei Duhului Sfânt şi deci a bucuriei în inimă se face prin rugăciune. De aceea, în Biserica Ortodoxă prima din rugăciunile începătoare este o chemare a Sfântului Duh, Împăratul ceresc - Mângâietor. Rugăciunea, ca prezenţă şi lucrare a Sfântului Duh în om, aduce mângâiere, pace şi bucurie; ea ne uneşte cu Sfânta Treime, izvorul bucuriei şi vieţii veşnice, dar şi cu Biserica lui Hristos din toate timpurile şi toate locurile. Fără rugăciune nu este Biserică şi nici viaţă creştină. Când pierdem bucuria şi pacea sufletului este semnul sigur că nu ne mai rugăm cum trebuie sau cât trebuie.
Pentru a arăta legătura dintre bucurie şi rugăciune, Apostolul neamurilor ne îndeamnă: „Bucuraţi-vă pururea! Rugaţi-vă neîncetat!” (1 Tesaloniceni 5, 16-17).
Iată de ce rugăciunea a fost numită de către Sfinţi: „respiraţia sufletului”, „termometrul credinţei”, „lucrarea minţii”, „lumina inimii” etc.
Creştinul ortodox trebuie să se roage cât mai mult fiindcă rugăciunea aduce multă iubire sfântă în inimă, ne uneşte cu Dumnezeu, ne ajută să vedem în fiecare om un frate şi în fiecare frumuseţe a creaţiei un dar al lui Dumnezeu. Rugăciunea ne ajută să înfruntăm greutăţile vieţii şi să pregustăm încă din lumea aceasta tăria şi bucuria Învierii şi a vieţii veşnice. Nimic nu poate înlocui rugăciunea şi nicio activitate nu este mai de preţ decât ea, fiindcă ea ne dă inspiraţie şi putere pentru cuvântul frumos şi fapta bună. Cartea de rugăciuni este o călăuză şi un îndemn la rugăciune. Desigur, ne putem ruga şi fără carte de rugăciuni, cu rugăciuni personale, improvizate, dar cel ce se roagă folosind rugăciunile Bisericii, acela are smerenie şi nu se roagă niciodată singur, ci împreună cu Biserica şi cu Sfinţii ei, oriunde ar fi şi oricât de însingurat ar părea el. întrucât rugăciunea este biruinţa asupra înstrăinării omului de Dumnezeu, de sine însuşi şi de semeni, ea este izvor de bucurie şi devine viaţa vieţii noastre.
Binecuvintează, Doamne, cu bucurie sfântă, pe toţi cei care Te întâlnesc pe Tine în rugăciune curată!
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române